Primarul de Cimișlia Gheorghe Răileanu la CALRCE: „În Republica Moldova ar putea exista o criză politică și umanitară de durată”
În perioada 2 - 4 aprilie 2019, am participat la cea de-a 36 sesiune a
Congresului Puterilor locale și Regionale a Consiliului Europei (CALRCE), unde, pe
lângă alte întrebări importante precum lupta cu corupția (nepotismul), monitorizarea alegerilor și a stării democrației locale în mai multe țări, a fost audiat un raport și adoptată o
recomandare privind
„Democrația locală și regională în Republica Moldova”.
Acest Raport și Recomandarea sunt rezultatul mai multor vizite a unui grup special în
frunte cu actuala președintă a Comitetului de Monitorizare a CALRCE în Republica
Moldova, dar și a audierilor
stării democrației locale în Republica
Moldova la ședințele Comitetului
de Monitorizare la 27 iunie 2017 la Harkov,
Ucraina, la 28 iunie 2018 la Istambul, Turcia, la 7 februarie 2019 la Belgrad,
Serbia, și la toate
sesiunile CALRCE.
Raportul și Recomandarea au fost adoptate ținându-se cont de completările propuse de membri delegației Republicii Moldova, care se referă la mai multe poziții, printre care în partea constatatoare și în partea de recomandare Guvernului Republicii Moldova i se amintește și i se cere îndeplinirea angajamentelor asumate și recomandările ce se conțin în Strategia Națională de Descentralizare și în Foaia de parcurs pentru punerea în aplicare a recomandării 322 (2012) semnată de Congresul Consiliului Europei și de Guvernul Republicii Moldova (puse în aplicare doar într - o măsură minoră, iar nivelul autonomiei locale pare să fie erodat de o tendință spre re-centralizare), precum și a Recomandărilor Congresului 179 (2005), 322 (2012) și 411 (2018) (nu au fost puse în aplicare pe deplin).
Raportul și Recomandarea au fost adoptate ținându-se cont de completările propuse de membri delegației Republicii Moldova, care se referă la mai multe poziții, printre care în partea constatatoare și în partea de recomandare Guvernului Republicii Moldova i se amintește și i se cere îndeplinirea angajamentelor asumate și recomandările ce se conțin în Strategia Națională de Descentralizare și în Foaia de parcurs pentru punerea în aplicare a recomandării 322 (2012) semnată de Congresul Consiliului Europei și de Guvernul Republicii Moldova (puse în aplicare doar într - o măsură minoră, iar nivelul autonomiei locale pare să fie erodat de o tendință spre re-centralizare), precum și a Recomandărilor Congresului 179 (2005), 322 (2012) și 411 (2018) (nu au fost puse în aplicare pe deplin).
Documentul a fost adoptat cu vot
unanim la 4 aprilie 2019 la ședința în plen
a CALRCE la care a participat și secretarul general al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, Adrian
Ermurachi.
Documentul în cauză, după redactarea finală, va fi transmis Guvernului
Republicii Moldova, va fi dat publicității. El conține constatarea recentralizării,
recomandă stabilirea unui cadru juridic
adecvat, revizuirea și clarificarea competențelor locale, fortificarea capacității manageriale și bugetare a colectivităților locale, restabilirea procesului de consultări și dialog, stabilirea unui echilibru între lupta cu
corupția și exigențele democrației locale, stipulează
că acuzațiile pripite de infracțiuni ale aleșilor locali nu trebuie să perturbeze politicile locale,
se cere excluderea tuturor formelor de presiuni asupora aleșilor locali (acum și asupra populației).
CALRCE este o
instituție a
Consiliului Europei, responsabilă de întărirea democrației locale și
regionale în cele 47 de state membre. Format din două camere – Camera autorităților locale
și Camera
regiunilor – și trei
comitete, Congresul reunește 648 de funcționari aleși,
reprezentând mai mult de 200.000 de autorități locale și
regionale.
Aduc în atenția cititorilor secvențe ale unor
luări de cuvânt, inclusiv din
discursul meu în calitate de delegat.
Raportorul
Gunn Marit Helgesen a vizitat Republica Moldova în perioada 12-15 iunie
2018: “Starea lucrurilor în domeniul democrației locale s-a înrăutățit începând cu 2012 și tot de
atunci situația generală în ceea ce privește democrația locală a început tot mai des să fie abordată în
cadrul CALRCE, se acordă o atenție sporită multiplelor plângeri venite din partea aleșilor locali. În cazul lui Dorin Chirtoacă, vicepreședinte al CALRCE și primar de Chișinău, plasat în arest la domiciliu în mai 2017, CALRCE
și-a exprimat
îngrijorarea privind organizarea referendumului, lipsa unor prevederi legale
clare de demitere a aleșilor locali. În cadrul celei de-a 36 sesiuni a CALRCE
la fel că în 2016 au fost elaborate o serie de recomandări pentru Republica
Moldova, ca urmare a monitorizării. Recomandările din 2016 sunt actuale și astăzi, unele lucruri s-au agravat, în domeniul
salarizării, controlul excesiv din partea organelor statului asupra APL,
nerespectarea prezumției nevinovăției aleșilor locali, dar și blocarea unor activități prin lipsa de finanțare, mulți aleși locali au fost nevoiți să-și schimbe apartenența politică pentru a putea să-și continue activitatea. Pledez pentru respectarea
Cartei Europene a Autonomei Locale și restabilirea principiilor autonomei locale”.
Coraportorul Marc Cools a menționat că nu întotdeauna sunt clare atribuțiile autorităților locale și municipale, iar starea economică a țării și mai mult îngreunează activitatea APL, specificând
că este necesar ca Carta
Europeană a Autonomiei Locale să fie respectată cu adevărat, nu formal. A scos în evidență și aspecte pozitive, cum ar fi negocierile cu
reprezentanții asociației APL din Republica Moldova. A spus
că este nevoie de dialog între toți actorii interesați, de recunoașterea rolului fiecăruia și de mai multă încredere din partea celor care fac
parte din acest proces.
Președinta Congresului
Autorităților locale din
Republica Moldova, Tatiana Badan, primar
al satului Selemet
din raionul Cimișlia, a apreciat Recomandarea drept un document important pentru viitorul democrației locale din țara
noastră. Totodată, ea a menționat că Republica Moldova nu a avut niciodată o
delegație atât de
puternică și prietenoasă,
care s-a ghidat exclusiv de asigurarea democrației locale și a drepturilor autorităților locale din statul nostru.
Subsemnatul a mulțumit autorilor Raportului privind „Democrația locală și regională în Republica
Moldova” pentru redarea obiectivă și echilibrată a realităților din țară și pentru aprecierea corectă dată starii democrației locale ca fiind deplorabilă.
„Acest lucru, am mai declarat
eu, a fost demonstrat și în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc
recent. Scrutinul a demonstrat atitudinea adevărată a autorităților centrale față de autoritățile locale, descentralizare și
autonomia locală. Resursele administrative ale statului au fost utilizate la
maximum, cinic, demonstrativ.Candidații Partidului Democrat din Moldova (PDM) pe circumscripțiile uninominale au promis că
dacă vor fi aleși vor face lucrări concrete pentru fiecare
localitate, precum construcția a mici porțiuni de drum, trotuare, reparații la grădinițe, ignorând că aceste lucrări țin de competența autorităților publice locale. Primarilor
de orașe și de sate, dar și cetățenilor li se spunea insistent că
finanțarea acestor
lucrări va avea loc doar în funcție de procentele acumulate în localitate de candidații partidului de guvernământ. Schemele folosite pentru menținerea puterii de către
partiduil de guvernămînt dar și de către partidul creat de primarul de Orhei, condamnat
de prima instanță pentru furul
miliardului, în condițiile în care anchetarea are loc suspicios de lent, s-au
bazat pe coruperea masivă, dar și pe starea de demoralizare a populației sărăcite de la sate și a unor reprezentanți ai APL. Guvernarea a
făcut tot posibilul ca cetățenii să creadă că ea nu va renunța la putere. În preajma alegerilor
a fost întărită puterea PDM asupra Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Curții Constituționale, Consiliului Superior al
Magistraturii, asupra altor instituții ale statului, care le pot asigura
continuarea exercitării puterii și prioritatea în cadrul tratativelor privind constituirea
unei majorități parlamentare”.
Dar eu
am afirmat că rămân optimist,
chiar dacă admit că în Republica Moldova
ar putea să se dezvolte o criză politică și umanitară de durată.
Au fost date citirii mai multe propuneri ale delegației Republicii Moldova, inclusiv
de a introduce în document obligativitatea îndeplinirii Recomandărilor
Congresului 179 (2005), 322 (2012) și 411 (2018), care de fapt au fost
ignorate de Guvernul țării noastre.
Gheorghe
RĂILEANU,
delegat CALRCE
Comentarii
Trimiteți un comentariu