D-le Mihail Olarescu - pleacă din funcția de președinte al raionului Cimișlia

 

D-le Mihail Olarescu - pleacă din funcția de președinte al raionului Cimișlia

(explicații la comportamentul neadecvat)

            La data de 2 septembrie anul curent a avut loc ședința extraordinară a consiliului raional Cimișlia cu 6 întrebări în ordinea de zi. Urgența ședinței a fost determinată de 2 proiecte care vizau acordurile de înfrățire a raionului Cimișlia cu județele Dolj și Covasna din România și care au fost votate unanim.

            Am prezentat observații la 2 proiecte de decizii.

Proiectul nr. 04/02 cu denumirea „Cu privire la Raportul anual consolidat privind Controlul Financiar Public Intern pentru anul 2020” a fost elaborat de către noul șef al direcției finanțe,

d-na Olesea Răcilă (se anexează).

Proiectul nr. 04/06 cu denumirea „Cu privire la darea în locaţiune a unei încăperi
cu suprafaţa de 13,3 m2 din incinta IMSP Centrul de Sănătate Cimişlia” a fost elaborat de către șeful IMSP Centrul de Sănătate Cimişlia Ludmila Capcelea (se anexează).

Toate proiectele au fost avizate de secretarul consiliului, șeful sectiei administraţie publică, specialistul principal din serviciul juridic, coordonate de preşedintele raionului Mihail Olarescu și adoptate de majoritate în ședința consiliului.

Amintesc că Regulamentul-cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor locale şi raionale, aprobat prin legea nr 457 din 14.11.2003 în punctele 34 și 35 prevede că „Dreptul de iniţiere a proiectelor de decizii ale consiliului aparţine consilierilor. Propuneri vizavi de elaborarea unor decizii pot face ... preşedintele raionului. ....preşedintele raionului pot participa consultativ la întocmirea deciziilor, de comun acord cu consiliul. Proiectele de decizii vor fi însoţite de o notă informativă şi vor fi redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă. În acest scop, secretarul consiliului şi personalul de specialitate din primărie, aparatul preşedintelui raionului urmează să  acorde asistenţă tehnică de specialitate”. Aceste proiecte de decizii au fost elaborate de persoane care nu sunt abilitate cu acest drept, și nu corespund cerințelor Legii privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale şi locale nr. 317 din 18.07.2003.

            La deschiderea ședinței consiliului, eu am propus excluderea din ordinea de zi a proiectului nr. 04/02, deoarece acesta nu conținea nota informativă și la proiect nu era anexat în nici o formă raportul, iar lincul www.raioncimislia.md menționat în proiect nu indica cu exactitate unde anume poate fi găsit raportul dat (eu n-am găsit raportul).

            În proiectul deciziei, prezentat consilierilor pe saitul consiliului raional la compartimentul proiecte de decizii și pe suport de hîrtie nu este clar la ce autoritate publică se referă, cine a elaborat raportul. Inițial am crezut că raportul se referă doar la Consiliul raional Cimișlia, în cadrul ședinței am înțeles că raportul este executat de către ministerul finanțelor și prezintă un tablou cu consluzii pe țară privind activitatea autorităților publice centrale și raionale.

            Propunerea mea a fost respinsă, dar discuția în jurul propunerii a trezit noi nedumeriri. Persoanele responsabile de redactare și avizarea proiectului de decizie au comunicat ședinței că raportul ar avea ba 140 pagini, ba - 180 pagini și acesta ar fi fost motivul că n-a fost multiplicat pe suport de hîrtie. În realitate raportul are 49 pagini, plus 12 pagini de anexe și corespondență. De fapt n-am cerut prezentarea raportului pe suport de hărtie, era suficient el să fie plasat pe pagina electronică a consiliului raional la compartimentul proiecte de decizii, ori să fie expediat pe adresele electronice a consilierilor. Din această harababură reese că nimeni, inclusiv persoanele care au semnat proiectul de decizie n-au vizualizat raportul.

            Replica secretarului consiliului, precum că raportul se conține în compartimentul consultări publice a saitului, nu exclude obligativitatea anexării lui și a notei informative la proiectul de decizie, înaintat consiliului spre aprobare, cel puțin era necesar de a se indica în proiect cu exactitate unde poate fi găsit raportul. La compartimentul audieri publice a saitului într-adevăr este plasat raportul, dar la el este anexat cu totul alt text al proiectului de decizie, însoțit și de o notă explicativă (se anexează) și nu este semnat. Care a fost motivul de a modifica radical proiectul de decizie după pretinsele consultări publice și dacă au fost primite propuneri pentru modificarea proiectului de decizie și excluderea notei informative, rămâne de ghicit ?

Apropo: proiectul plasat la compartimentul consultări publice al saitului consiliului raional, spre deosebire de proiectul prezentat pentru aprobare, este incomplet, dar adecvat conținutului raportului.  Iar decizia adoptată de majoritatea consilierilor, pe baza proiectului examinat în ședință, este formală, absurdă, lipsită de logică, pune sarcini doar auditorului angajat recent și acelea improprii, ca de pildă „atingerea nivelului optim de independență a auditorului intern, în conformitate cu standardele profesionale”. De fapt măsurile din proiectul de decizie au fost copiate de autor cu schimonosiri din compartimentul raportului Concluzii și recomandări pentru „Managerii entităților publice”, litera b. de la pagina 47, care se referă în cazul nostru pentru președintele raionului. Controlul intern managerial (CIM), nu se referă doar la auditor, ci în primul rînd la managerii care urmează sa realizeze „Managementul performanțelor și al riscurilor”, iar din raport reese că cel mai scăzut nivel de implementare este stabilit în cadrul APL II și în instituțiile subordonate APL II. În acest context, Ministerul Finanțelor consideră că este binevenită efectuarea unei evaluări a riscurilor, pentru a studia capacitatea de răspuns a entității publice la schimbările și noile cerințe parvenite în activitatea operațională și presiunile față de aceasta și a măsurilor de gestionare a funcțiilor sensibile în vederea diminuării/evitării riscurilor asociate.

            Raportul se referă la ținerea registrelor obligatorii cazurilor de influență necorespunzătoare, de evidență a cadourilor, a declarațiilor privind conflictul de interese, registrul de evidență a avertizărilor despre posibilele ilegalități comise de angajați, la planurile de tratare a riscurilor de mituire, lista funcțiilor cu risc înalt și mediu de mituire, procedura de sistem „Controlul serviciului neconform” elaborată și aprobată în cadrul implementării sistemului de management al calității, la regulamentele cu privire la evidența cazurilor de influență necorespunzătoare, cu privire la Comisia de Disciplină, regulamentul privind funcționarea liniei specializate anticorupție; sistemul de management anti-mită, regulamentul cu privire la evidența, evaluarea, păstrarea, utilizarea și răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe, sau cu prilejul anumitor acțiuni de protocol și crearea comisiei de evidență și evaluare a cadourilor, regulamentul informațiilor cu privire la declararea conflictelor de interese raportate de angajați, linia telefonică instituțională anticorupție, adresa electronică pentru sesizări, boxa de reclamații și alte.

            Pe lîngă angajarea auditorului, sau contractarea serviciilor de audit intern, managerii APL II urmează să asigure instruirea angajaților; discutarea riscurilor și măsurilor de prevenire în cadrul ședințelor; stabilirea direcțiilor de acțiune aferente fiecărui standard național de control intern, cu stabilirea indicatorilor de rezultat, termenelor și responsabililor de implementare; emiterea ordinelor privind organizarea sistemului CIM; dispunerea de Planuri de acțiuni privind dezvoltarea și implementarea sistemului CIM; elaborarea Registrelor riscurilor pentru fiecare subdiviziune organizațională și integrarea lor în Registrul consolidat al riscurilor; menținerea certificării Sistemului de Management al Calității implementat în cadrul entității publice; crearea Grupurilor de lucru și desemnarea Coordonatorilor CIM; includerea în fișele postului a responsabilităților aferente CIM.

            Anul 2020 a fost ultimul an de implementare a Planului de acțiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.124 / 2018. Respectiv consilierii urmau a fi informați dacă raionul Cimișlia a avut un astfel de plan și care-i rezultatul împlementării lui, cum a funcționat auditul intern, de cît timp consiliul raional nu mai are auditor, ori contract de audit.

Dacă sunt implementate toate cele 20 Standarde Naționale de Control Intern (SNCI) /  compartimente, atunci sistemul de CIM în instituție este „conform”, dacă sunt implementate între 9 și 19 SNCI / compartimente, sistemul CIM este „parțial conform”. Conform anexei C în raionul Cimișlia sunt implementate 9 SNCI / compartimente, astfel raionul se plasează la hotarul aprecierii ca „neconform”.

            În raport se menționează neajunsuri depistate frecvent în planificarea și executarea bugetelor, evidența contabilă și patrimoniu, achiziții publice și executarea contractelor, salarizarea și tehnologiile informaționale (nu se efectuează periodic copii de rezervă ale fișierelor de date în locații, parolele nu se schimbă la intervale regulate de timp. Critic este domeniul de reglementare a aspectelor ce țin de prevenirea fraudei și corupției. Riscurile sporite de fraudă și cele aferente tehnologiilor informaționale asociate, nu sunt luate în calcul, într-un mod corespunzător, atît la nivel de APC, cît și la nivel de APL II. În același timp, ținerea unui registru al riscurilor rămîne a fi o problemă. Chiar dacă identificarea riscurilor la etapa de planificare a început să devină o practică obișnuită, raportul atestă un nivel înalt de superficialitate manifestat pentru acest proces, ca și pentru întregul sistem de management al riscurilor. Astfel, în continuare persistă perceperea eronată privind utilitatea unui management adecvat al performanțelor și al riscurilor (I) riscurile identificate nu au la bază o analiză a factorilor ce le produc, (II) măsurile de control stabilite nu întotdeauna sunt corelate cu rezultatele evaluării riscurilor și cu nivelul expunerii la risc, (III) raportarea privind modul de gestionare a riscurilor este ruptă din context.

            Proiectul nr. 04/06 cu denumirea „Cu privire la darea în locaţiune a unei încăperi
cu suprafaţa de 13,3 m² din incinta IMSP Centrul de Sănătate Cimişlia” (se anexează), prevede transmiterea încăperii în locațiune prin negocieri directe pe un termen de 3 ani.

Obiecțiile mele au fost că nu putem adopta aciastă decizie, deoarece procedura de negocieri directe poate fi aplicată doar după adoptarea de către consiliul raional a deciziei de dare în locațiune a încăperii nefolosite, urmată de executarea obligatorie a procedurii de licitație publică cu strigare. Precum că cheltuielile de organizare a licitaţiiei n-ar fi justificate (nu sînt acoperite de chiria pe 6 luni), poate fi stabilit doar în cadrul petrecerii licitației publice cu strigare. La proiectul de decizie nu este anexat proiectul contractului de dare în locațiune, cerut de lege. Iar borderoul de calcul al chiriei 5501,68 lei/anual, prezentat în ședința consiliului, nu demonstrează că cheltuielile de organizare a licitaţiilor n-ar fi justificate și nu pot fi acoperite de chiria pe 6 luni.

Temeiurile sunt

-          art. 9 (1), (2) h), art. 17 (4) a), b), c), d), (5) din  din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietîţii publice nr. 121 din 04.05.2007 (Clauzele esenţiale ale contractului de locaţiune a activelor neutilizate sînt următoarele:
    a) descrierea obiectului locaţiunii;
    b) termenul de locaţiune;
    c) componenţa, cuantumul şi termenul de plată a chiriei şi, după caz, condiţiile şi modul de indexare şi/sau de modificare a cuantumului chiriei;
    d) modul de restituire a obiectului locaţiunii şi, după caz, condiţiile de prelungire a locaţiunii.
    (5) Termenul contractului de locaţiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepţia activelor din cadrul parcurilor industriale, nu poate depăşi un an.)

-          art. 77 (2) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28.12.2006 (în domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa autorităţii administraţiei publice locale este „deciderea asupra dării în locaţiune/arendă sau comodat a terenurilor şi a altor bunuri proprietate a unităţii administrativ-teritoriale”

pct. 14, pct. 23, din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin HG RM nr. 483 („Pentru obţinerea acordului de dare în locaţiune întreprinderea care dispune de bunuri neutilizate va înainta autorităţii abilitate o adresare scrisă, la care se vor anexa  următoarele documente:
decizia consiliului;
    proiectul contractului de locaţiune (modelul se anexează) sau clauzele obligatorii ale acestuia;
    calculul cuantumului chiriei;
    extrasul din Registrul bunurilor imobile;
    alte documente, după caz.”   

„Autoritatea abilitată poate accepta darea bunurilor neutilizate în locaţiune prin negocieri directe, atunci cînd închirierea lor nu a fost solicitată la o licitaţie, cînd cheltuielile de organizare a licitaţiilor nu sînt justificate (nu sînt acoperite de chiria pe 6 luni), precum şi în alte cazuri.”)

                În cadrul ședinței consiliului din data de 2 septembrie, la înaintarea întrebărilor și luările de cuvănt, am fost tratat cu lipsă de respect de către peședintele ședinței d-na Victoria Cîrlan și de către președintele raionului d-lui Mihail Olarescu. Prin diferite intervenții abuzive, ei au dat dovadă că sunt iritați și au dorința de a petrece ședința după scenariul convenit, fără discuții asupra proiectelor și încă ceva: vizionați aici. 

Acest ceva s-a clarificat la finalul ședinței, după ce în sală au rămas consilierii, președintele raionului și secretarul consiliului. A urmat ceva greu de imaginat, ce poate fi apreciat doar ca o psihoză.

Mihail Olarescu a declarat următoarele:

-           precum că 4 indivizi au regizat și încercat să împiedice lucrul consiliului în ședință. În privința a doi „indivizi”, am înțeles că m-a avut în vedere pe mine și pe consilierul Valeriu Lungu, care a adresat și el cîteva întrebări și a cerut explicații;

-          precum că eu timp de o săptămînă m-am cerut de 2 ori la el în cabinet și m-am purtat ca un mielușel, că m-am lăudat cu decizia mea de a face masteratul în drept și cu faptul că fiul meu a cumpărat o casă de locuit în preajma muzeului;

-          că Gheorghe Răileanu s-a manifestat împotriva deciziei de atribuire a terenului, destinat „Centrului vinului”, pentru construcția „Palatului justiției” deoarece are interes personal legat de casa procurată de fiul său;

-          precum că noi consilierii cerem calitate, iar specialiștii consiliului raional primesc doar cîte 5 mii de lei, iar el nu are vînzări la magazine sun siti și pierde timpul degeaba aici cu noi;

-          precum că presa s-a implicat în discuții la ședința consiliului, dar nu are dreptul. L-a avut în vedere pe Andrei Bargan care a insistat să primească răspuns la o întrebare simplă privind (transparența deciszională) soarta propunerii înaintată de el în cadrul consultărilor publice a proiectului de decizie. Și-a cerut un drept fundamental, consfințit în constituție dar și în art. 17 (3)  a) din legea nr. 436, care spune că ședințele consiliului local sunt publice, orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului, are dreptul „de a participa, în condiţiile legii, la orice etapă a procesului decizional”.

Președintele Mihail Olarescu a fost susținut, de către președintele ședinței Victoria Cîrlan care s-a dezlănțuit și ea, precum că a muncit peste hotare și nu are bani, iar Gheorghe Răileanu n-a fost la muncă peste hotare și are mai multe proprietăți, că ea va investiga modul de dobîndire a proprietăților de către Gheorghe Răileanu, dar este sigură că el nu putea avea ceia ce are dacă nu fura, el nu este cinstit.

            Am meditat mult asupra acestei ședințe a consiliului raional și aspra reacției patologice, neadecvate a președintelui. Răspunsul l-am găsit, amintindu-mi discuțiile cu Mihail Olarescu în calitate de „melușel”. Nu-mi amintesc precis cîte întîlniri am avut ultima lună cu el în biroul său (2 sau 3), dat dintre ultimile 2 întîlniri, una a fost la inițiativa d-lui cînd el m-a întrebat ce mai fac.

            Discutînd cu el atunci, în perioada după ce a pierdut alegerile parlamentare cu un scor dezastruos chiar în raionul Cimișlia cînd avea o dispoziție respectivă, dar și mai tîrziu, am încercat să-l ajut să-și revină, l-am sfătuit să plece într-un concediu cît de scurt (ceia ce a și făcut), ca să-l liniștesc  i-am spus că nu văd sens să fie acum schimbat în funcție.  Sincer, am crezut că a făcut concluzii corecte după alegerile parlamentare care, la sigur au fost traumatizante pentru orgoliul său exagerat. Am avut discuții liniștite, el mi-a comunicat că mai mulți oameni de afaceri au părere bună pentru perioada cît am exercitat funcția de primar, iar eu în acest context i-am spus că s-ar putea să mă decid să mai candidez la funcția de primar al orașului. Presupun de mai mult timp că Mihail Olarescu țintește la alegerile locale viitoare funcția de primar al orașului, iar rivalitatea deja îl domină. N-aș vrea să cred că el s-ar fi  speriat de un presupus complot de destituire a sa din funcție la sesiunea din 2 septembrie, iar la sfărșitul sesiunii ar fi manifestat „trufia învingătorului”.

Referitor la una din persoanele „fidele” - Victoria Cîrlan, demult n-am dubii că ea este o persoană amorală și la fel de orgolioasă, nu sunt sigur că s-a ținut de lucru și peste hotare. De ce nu l-ar investiga pe Șor de unde are acesta proprietăți, nemaivorbind de „miliard”. Sper să vină timpurile bune cînd va fi investigată finanțarea partidului Șor și a activiștilor de partid alde Victoria Cîrlan, la sigur astfel de investigație va fi de folos public. În privința provenienței proprietăților ce aparțin familiei mele și fiului să nu-și facă grigi.

 Comportamentul la sesiunea în cauză, calitatea proiectelor de decizii, alianța pe care o folosește cum vrea el în consiliul raional, dar și orășenesc, intrigi și alte aspecte, la care s-ar putea să mă refer în viitor, mă fac să-l sfătui  pe d-nul președinte Mihail Olarescu să plece după Vlad Plahotniuc, Iurie Leancă, Dumitru Diacov, Ilan Șor - modelele pe care l-ai însușit cu brio. N-ar fi rău, ar fi bine să plecați împreună cu Victoria Cîrlan, Iurie Răileanu (poștașul), Ivan Ivanovici și cu alți camarazi de suflet.

 

Gheorghe Răileanu

consilier raional Cimișlia