Cum arată PAS în brațele frățești ale PDM. Alde Diacov jubilează.

 

Am plasat anterior pe bogul meu un material „Noua majoritate la guvernare în Consiliul raional Cimișlia a pășit la dreapta și spre UE cu stîngul !” https://gheorgheraileanu.blogspot.com/2021/03/noua-majoritate-la-guvernare-in.html   

            Evenimentele în Cimișlia continuă. Alianța și-a împărțit la nivel raional banii pentru reparația, construcția drumurilor. Funcțiile de vicepreședinți au fost folosite tradițional ca monedă de negocieri. Vicepreședinții au fost aleși în noua alianță la fel ca și în alianța veche cu PSRM, cînd socialiștii i-au asigurat d-lui Mihail Olarescu (PDM) funcția de președinte al raionului într-un mod dubios cu încălcarea normelor de drept și a bunului simț. Anexez „Recursul Împotrivadeciziei Colegiului de contencios administrativ al Curții de Apel Comrat din06.04.2020 nr. 3r-9/2020 (încheerii judecatoriei Cimișlia din 20.01.2020dosarul nr. 3-154/19)”, din care se pot face concluzii privind integritatea președintelui Mihail Olarescu, a cancelariei de stat, dar și a judecătorilor implicați în proces.

             De fapt rolul vicepreședinților în consiliul raional Cimișlia, niciodată nu s-a luat în serios. Dovadă, pentru noii vicepreședinți - d-na Tatiana Aramă de la PAS și d-l Vadim Torgai de la PPDA, este faptul cum au fost tratați vechii vicepreședinți și cum Președintele Mihail Olarescu împreună cu noua alianță s-a debarasat de vicepreședintele Ghenadie Grosu. Apropo PDM semnase cu PSRM un acord asemănător cu cel semnat de membri noii alianțe.

            Acordul nou, semnat de către PDM, PPEM, Ion Țurcan, Vasile Țurcan, PPDA, PAS, pînă acum n-a fost anunțat: Acordul conține angajamentul consilierilor respectivi să voteze după cum a decis majoritatea, iar majoritatea aparține din start PDM. Demonstrez acest lucru: PDM + satelitul său tradițional PPEM + Țurcanu Ion (consilier independent) + Țurcanu Vasile care a abandonat PSRM imediat ce aceștea au plecat de la guvernare au împreună 12 mandate de consilieri + cu ei votează ca regulă Chetraru Iosif PCRM + la nevoe sunt corupți regulat 3 consilieri membri ai partidului ȘOR. De tot alianța,  împreună cu 10 consilieri foști adversari - PAS și PPDA, acum are 22 consilieri, plus  Chetraru Iosif  - care spune una și face alta și oportuniștii lui ȘOR (3). În alianța veche PDM avea împreună cu socialiștii doar 14 voturi și depindea permanent de interesele partidului ȘOR și a PPEM.

            Respectiv PDM și-a fortificat considerabil poziția în raionul Cimișlia, totodată PAS și PPDA au fost reduse la rolul de lachei.

Rolul lacheului  este jucat din start cu inspirație de aceste 2 partide. Sesiunea consiliului raional din 16 martie 2021 a fost condusă de membrul PAS, consilierul Ion Tașcă „cu mînă de fer”, cu ignorarea bunului simț, normelor democratice și a regulamentului consiliului, el n-a admis dezbateri asupra proiectelor de decizii, în special cînd a fost aprobat programul de reparație a drumurilor locale, ajustat la interese personale și de partid a consilierilor din noua alianță. De fapt au fost repartizate din bugetul raional principalele sume de bani, în același mod cum se repartizau în epoca de aur a PDM sub conducerea lui Vlad Plahotniuc. Stilul d-lui Tașcă de a conduce ședința consiliului și raportul activității vicepreședintelui Ghenadie Grosu, tendențios  și cu lipsă de omenie prezentat de președintele Mihail Olarescu, au fost acompaniate de toți membri alianței și de camarilă, iar la final ei au susținut cu obiedinență și debarasarea în cel mai josnic mod de Ghenadie Grosu.

            Apoi alianța nedeclarată și-a extins activitatea și asupra consiliului orășenesc. La sesiunea consiliului orășenesc Cimișlia din 14 aprilie 2021 alianța și-a confirmat principiile amorale. La ședință au asistat președintele raionului Mihail Olarescu (PDM) și  Ion Tașcă (PAS), care au supravegheat respectarea acordului de alianță semnat de membri ai partidelor și dacă grupul ȘOR își va onora angajamentul pentru care a fost corupt cu suma de 250,0 mii lei, bani promiși pentru votarea amplasării clădirii noii judecătorii pe terenul prevăzut în PUG și în alte decizii (neanulate) ale consiliului orășenesc pentru construcția hotelului „Centrul vinului” din spatele scuarului în care este edificat monumentul victimelor represiunilor politice https://gheorgheraileanu.blogspot.com/2021/02/centru-vinului-ori-cladirea-noua.html  

Semnificativ pentru starea justiției din Republica Moldova este faptul că construcția palatului justiției începe cu un act cinic, sfidător, de corupere politică a grupului de consilieri orășenesti din partidul Șor. Suma de 250,0 mii lei a fost propusă și atribuită  pentru asfaltarea unei porțiuni de drum pe teritoriul blocurilor locative din zona școlii profesionale, în preajma casei unde și locuește d-na Victoria Cîrlan – președinta organizației raionale Cimișlia  a partidului ȘOR, consilier raional și orășenesc.  Consiliul orășenesc încă n-a decis lista drumurilor și ordinea prioritară de reparație a lor în oraș, respectiv distribuirea banilor disponibili în buget, ar putea să se întîmple în continuare că tot bugetul să se repartizeze în acest mod.

            Pentru ce și cum s-a votat decizia în așa circumstanțe și grabă:

-           fiind scos din ordinea de zi proiectul de decizie de petrecere a audierilor publice referitor la amplasarea clădirii noi a judecătoriei (audierile publice fiind obligatorii);

-           fiind ignorată informația primarului privind faptul că a prezentat ministerului justiției și agenției o listă cu 5 terenuri pentru selectarea celui mai potrivit teren;

-          fiind ignorat răspunsul adresat anume primăriei nr. 01-1/255 din 13.04.2021 (se anexează), semnat de către d-l Petru Vîrlan, directorul adjunct al Agenției de Administrare a  Instanțelor Judecătorești, precum că în zilele apropiate va sosi în oraș o comisie de la agenție care va examena la fața locului ofertele; 

 

-          să se voteze alocarea unui teren care nici nu figurează în lista celor 5 terenuri propuse de către primarul orașului, asistat de către specialiștii primăriei, ministerului justiției,. Aciastă locație fiind respinsă anterior de către reprezentanții autorităților centrale la sedința de lucru online din 04.02.2021 cu privire la construcția noii clădiri a Judecătoriei Cimișlia în Scuarul de lîngă clădirea L.T. Ion Creangă - clasele primare https://gheorgheraileanu.blogspot.com/2021/03/constructia-noii-cladiri-judecatoriei.html

            La 23 aprilie, cînd a sosit d-l Petru Vîrlan, s-a petrecut o adunare la consiliul raional, condusă de președintele Mihail Olarescu. Firesc ar fi fost ședința să aibă loc la primărie, unde specialiștii pregătise din timp toate materialele pentru prezentarea terenurilor oferite selectării. După o scurtă discuție, în care n-a fost implicat primarul orașului și nici careva specialiști și nu s-au abordat locațiile din oferta primarului, a fost inspectat doar sectorul votat în grabă la ședința consiliului orășenesc Cimișlia din 14 aprilie 2021. Rămîne greu de explicat oamenilor de bună credință pentru ce a fost forțată adoptarea deciziei consiliului cu coruperea  consilierilor, fiind invocate de către alianță argumente precum că orașul Cimișlia va pierde aciastă investiție.

La întrebarea pusă, d-l Petru Vîrlan a informat prezența că din 14 terenuri cerute  pentru construcția judecătoriilor noi, au fost atribuite doar 6, dar și din acestea primăria Hîncești și-a retras terenul alocat printr-o decizie a consiliului municipal. Se cunoaște din masmedia că în mai multe localități, inclusiv mun. Chișinău cetățenii au protestat și au reușit să stopeze acapararea spațiilor verzi de către instanțele de judecată.

Apropo: Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești nr. 76 din 21.04.2016 prevede „Unificarea sediilor judecătoriilor se va efectua treptat, pînă în data de 31 decembrie 2027”. După inspectarea terenului votat, fără a solicita careva explicații, aprecieri de la primar, specialiști, fără a prezenta vre-o concluzie, d-l Petru Vîrlan a promis că va examina și celelalte oferte propuse de primar. Apoi s-a urcat în automobil, împreună cu președintele Mihail Olarescu, au pornit spre terenul construcției nefinalizate a clădirii liceului pe str. Decebal, dar neajungînd la teren au cotit la stînga, au trecut, fără a micșora viteza, pe lîngă terenul spitalului raional de pe str. Alexandru cel Bun (teren amplasat între farmacie și serviciul de urgență), după aciasta au intrat pe teritoriul restaurantului „C'est la vie”.

            Evenimentele menționate, pe lîngă toate, readuc în actualitate și întrebări: precum inutilitatea consiliilor raionale și rolul lor în coruperea politică, starea și maturitatea partidelor politice din Republica Moldova.

            Care ar putea fi interesele noii alianțe, promovate cu insistență prin forțarea atribuirii terenului accidentat, cu suprafață insuficientă, prevăzut în PUGul orașului pentru altă destinație, refuzat anterior de agenție, pentru construcția palatului justiției ?

1. Să nu se construiască în oraș un hotel, deoarece în oraș există o locație cu statut de hotel  cu capacitatea de 7-9 locuri, care deține monopol asupra acestui servisciu necesar  și orașului și raionului în întregime.

2. Să păstreze terenul aferent spitalului raional, amplasat pe str. Alexandru cel Bun (între farmacie și serviciul de urgență), cel mai potrivit pentru astfel de proiect, pentru a aranja între timp acapararea lui prin metode dubioase.

3. Graba poate fi explicată și prin interese obscure financiare la nivel național, asociate de  construcția palatelor justiției care grăbesc evenimentele din cauza fricii că alegerile parlamentare anticipate pot zădărnici acest proiect inițiat de regimul Plahotniuc.

4. Nu trebue ignorat și interesul beneficiarilor hotărîrilor de judecată influențate politic, inclusiv a d-lor Mihail Olarescu, Dumitru Diacov și alții, pentru a plati servicii acordate, ori pentru plăți în avans.

            Construcția a 14 palate a justiției, cu costul a cîteva milioane de euro fiecare, pe bani împrumutați de la Banca Mondială, după ce au fost reparate și echipate pe bani europeni toate instanțele judecătorești din țară, iar cea din orașul Cimișlia a fost ajustată la reforma anunțată, nu este o prioritate națională. Posibil că acesta este un proiect de extorcare a banilor publici la fel ca furtul miliardului, „Arena” și alte. Urmează să aflăm beneficiarul adevărat al acestui proiect inițiat și promovat de PDM cu atîta insistență, necătînd la pandemie și dezastrul economic.

            Pentru construcția clădirii noi a judecătoriei, alianța condusă de PDM este decisă să atribue în acelaș mod și terenul scuarului sub pretextul de a-l aduce în ordine, a-l amenaja și a pune orașul în fața faptei săvîrșite, ca mai apoi să forțeze consiliul orășenesc să cedeze și scuarul fără audieri publice. Astfel de argumente batjocoritoare precum că terenul este în mizerie se aduceau și în privința Scuarului Copilăriei. Pentru aceasta președintelui Mihail Olarescu popularizează ideia precum că acest palat ar fi o construcție foarte frumoasă care ar înnobila centrul orașului și ar crea multe locuri de muncă, că dacă nu se atribue terenul din b-dul Ștefan cel Mare și Sfînt, atunci palatul va fi construit în alt raion. El omite să accepte că construcția unui hotel modern și frumos în centrul orașului, în condițiile cînd orașul n-are hotel decent, este un factor absolut necesar pentru dezvoltarea orașului și în special a turismului, care la rîndul său poate crea mult mai multe locuri de muncă și aduce beneficii cetățenilor, decît palatul justiției. Scopul principal a palatului nu este redresarea justiției, mai de grabă are menirea să asigure judecătorilor corupți condiții de petrecere a timpului în instanțe la aceleași standarde precum sunt condițiile din palatele personale. Dacă orașul n-ar fi avut acest scuar și terenul rezervat pentru construcția hotelului „Centrul Vinului” (s-ar putea renunța la aciastă denumire), corupționerii n-ar fi ezitat să-și plaseze palatul chiar pe bulevard, sub coastele lui Ștefan cel Mare. Drept dovadă că ei sunt gata la orice trădare a interesului public, este și faptul că deja se pregătește opinia publică pentru strămutarea claselor primare a LT „Ion Creangă” din preajma locației atribuite judecătoriei,  după ce s-au făcut investiții considerabile în local. Că judecătoria nu poate fi amplsată alături de instituții de învățămînt, este o condiție pusă de minister de la bun început motivîndu-se prevenirea sechestrării copiilor de către criminalii care ar putea evada din judecată și folosirea armelor de foc pentru reținerea ori nimicirea lor.

            Judecătoria poate rămînea acolo unde se află, ori clădirea nouă să fie construită pe cel mai potrivit teren din str. Alexandru cel Bun (între farmacie și serviciul de urgență). Anexez scrisoarea nr. 3 din 03.01.2018 cu „Procesul verbal al comisiei pentru identificarea terenului necesar la construcția clădirii noi a judecătoriei Cimișlia” din 13 noembrie 2017, semnat de președintele comisiei atunci, Mihail Olarescu. Apropo procesul verbal nu-i anulat și nu există alt document de selectare a terenului pentru construcția clădirii judecătoriei.

            Se pune întrebarea firească, cu ce se deosebește echipa PAS și PPDA din consiliile raional și orășenesc Cimișlia de echipele celorlalte partide, de practicile anterioare, dezvoltate de partidele care au fost la guvernare, ce au adus aceste două partide nou în administrația publică locală ?. În privința PPDA, n-am avut iluzii, bănuelile mele se confirmă (voi mai reveni privind practicile locale a acestui partid) .

            Pe ce se sprigină mesagele și promisiunile doamnei președinte Maia Sandu ? doar pe sprigin financiar extern și pe diasporă ? După alegerile anticipate n-ar putea să se vîndă și deputațiii din partidele, ce se declară proeuropene ? Cum se va comporta alegătorul cînd va constata că nu-i ajutat cu nimic în viața lui de toate zilele, că în continuare este promovată corupția și schemele dubioase, sunt politizați banii publici ?

Admit că în alte raioane, cel puțin, PASul ar putea avea, echipe mai bune.

            Vom permite oare mișeilor, agațați de persoane credibile și de funcții, la cheremul cărora a rămas administrația publică locală, să speculeze pe speranțele oamenilor, urmărind doar să-și satisfacă în continuare interesele personale?

Ar fi o crimă să dezamăgim cetățeanul care, a întrezărit o sclipire de speranță și iar să-l îndobitocim.

Moralitatea ar trebui să fie busolă în acest labirint de interese și doar moralitatea ne poate consolida pentru a redresa situația.

 

 

Gheorghe Răileanu